IntroducerePrevenirea sarcinii neintenționate (nedorite) poate fi realizată prin metode reversibile, cum ar fi utilizarea preparatelor contraceptive, bariere, dispozitivele intrauterine (DIU) sau permanente, cunoscute sub numele de sterilizare [1, 2].Actualmente DIU sunt considerate instrumente relativ bine tolerate, ieftine, cu efect contraceptiv reversibil și eficient în planificarea familială pe termen lung [3 -7]. În plus, inserția lor este considerată o tehnică ușoară și sigură [6]. Însă producătorii menționează faptul, că DIU necesită o supraveghere periodică postprocedural cu înlocuirea lor aproximativ la fiecare 5 -10 ani după introducere în dependență de tipul dispozitivului utilizat [8]. Cu toate acestea, ei subliniază că dacă aceste recomandări vor fi ignorate, pot apărea complicații, printre care cele mai grave este perforația uterului și migrarea DIU [1, 7, 9 -13].Dispozitivul intrauterin reprezintă una dintre cele mai renumite metode de contracepție utilizate la nivel mondial, ocupând locul trei în opțiunile controlului nașterii [2, 3]. DIU sunt produse din diferite materiale, cum ar fi oțelul inoxidabil, plastic și cauciuc siliconat, și pot fi rotunde, în formă de T, V, Y sau în formă de lanț [3]. Materiale și MetodăPentru realizarea acestui articol am studiat sursele bibliografice anglofone din bazele de date online Google Scholar și PubMed. Căutarea a fost efectuată după următoarele MeSH-termene: "intrauterine device", "complications", Review