Context: Discutăm despre rolul indicatorului de risc de laborator pentru fasceita necrozantă (LRINEC) asupra prognosticului acestei boli. Fasceita necrozantă (NF) se caracterizează prin răspândirea rapidă a infecţiei şi a necrozei ţesutului moale şi a fasciei. Metode: Treizeci de pacienţi (17 bărbaţi, 13 femei, vârsta medie 57,5 ani) au fost trataţi în perioada 2011-2016; au fost analizaţi retrospectiv în ceea ce priveşte vârsta, sexul, agenţii microbiologici izolaţi, modalităţile de tratament şi rata mortalităţii. Rezultate: Majoritatea infecţiilor au fost detectate în perineu (14, 46,7%), alte localizări ale infecţiei fiind regiunea presacrală (3, 10%), regiunea abdominală după intervenţie chirurgicală de elecţie (10,33,3%) şi intervenţie chirurgicală de urgenţă (2, 6.7%). 53,3% dintre pacienţi au prezentat cel puţin un factor comorbid predispozant, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea, cardiomiopatia şi insuficienţa cardiacă congestivă. Culturile de ţesut au fost pozitive la 12 (40%) pacienţi. Scorul mediu LRINEC la internare a fost de 8,5 ± 2,85. A existat o corelaţie puternică între scorul LRINEC şi vârsta pacientului (p = 0,018, R = 0,43). Scorul LRINEC nu a fost afectat nici de sex, nici de prezenţa oricăror comorbidităţi. Pacienţii au fost clasificaţi conform sistemului de stadializare Wang şi Wong: 1 pacient în stadiul 1 (3,3%), 15 în stadiul 2 (50%) şi 14 în stadiul 3 (46,7%); pacienţii cu stadii Wang şi Wong mai mari aveau scoruri LRINEC semnificativ mai ridicate. Rata mortalităţii este de 16,7%.
