No abstract

Background: The increased prevalence of obesity among children determined the rising number of its comorbidities in children and adults, too. This study aimed to evaluate certain markers of inflammation and insulin resistance in obese pediatric patients, identifying those who are more likely to develop further complications. Methods: We included 115 obese pediatric patients: 85 overweight and obese patients in the study group and 30 normal-weight patients in the control group. We calculated the body mass index (BMI) and we evaluated markers (biological, inflammatory) and the hormones profile. Results: Low-threshold inflammation was assessed by measuring interleukin 6 IL-6 and Intercellular Adhesion Molecules (ICAM). The analysis showed that IL-6 is significantly correlated with glucose (p = 0.001) and BMI value (p = 0.031). ICAM correlates significantly with triglycerides (p = 0.001), glucose (p = 0.044) and BMI percentile (p = 0.037). For pediatric obese patients, endotoxemia has been significantly correlated only with BMI percentile (p = 0.001). Plasma cortisol did not show significant correlations with total cholesterol, triglycerides, glucose or BMI percentile. The results indicated a significant predictive power of BMI percentile on inflammatory markers: IL-6 (AUC = 0.803, p < 0.001), ICAM (AUC = 0.806, p < 0.001) and endotoxemia (AUC = 0.762, p = 0.019). Additionally, BMI percentile has a significant predictive power for metabolic markers of insulin resistance (insulin value: AUC = 0.72, p < 0.001 and HOMA index: AUC = 0.68, p = 0.003). Conclusions: The study highlighted the importance of early markers of cardiovascular risk in obese pediatric patients represented by IL-6, ICAM, endotoxemia and their correlation with metabolic markers of insulin resistance represented by insulinemia, HOMA index and plasma cortisol. It can clearly be considered that the BMI percentile has significant predictive power for metabolic markers of insulin resistance.

Obezitatea primară la copii, una dintre cele mai frecvente boli de nutriţie din lume, prezintă particularităţi dependente de vârstă privind factorii de risc, măsurile de prevenţie şi tratament. Obiectivul prezentului studiu a fost reprezentat de evaluarea pacienţilor de vârstă preşcolară diagnosticaţi cu obezitate primară în Clinica III Pediatrie a Spitalului de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi în vederea identificării debutului supraponderalităţii/obezităţii şi a factorilor de risc prenatali, postnatali precoce, acumulaţi în primii 6 ani de viaţă implicaţi în producerea obezităţii. Concluzionăm că accentul în combaterea obezităţii copilului trebuie pus pe profilaxia acesteia, deosebit de importante fiind măsurile pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase şi pentru combaterea sedentarismului.

Creierul este un organ special care funcţionează armonios numai printr-un aport echilibrat de substanţe biologic active. Expresia „alimente pentru creier“ exprimă rolul important al nutriţiei în formarea şi alimentarea cu energie a creierului. Sunt prezentate succint date cu privire la dezvoltarea creierului, la existenţa şi funcţionalitatea axei microbiom – intestin – creier şi impactul principalilor nutrienţi în aceste procese complexe. Autorii concluzionează că asistenţa nutriţională a gravidei încă de la debutul sarcinii, profilaxia prematurităţii, menajarea precoce a microbiomului intestinal al sugarului prin încurajarea naşterii naturale şi a alăptării sunt condiţii necesare pentru dezvoltarea creierului.