Antroponimia Hatzegasiensis medievalia et praemoderna. Observaţii asupra numelor de persoană româneşti din Condica Haţegului

Abstract

The present paper focuses on the history of a few German proper names, which can prove relevant correlations and similarities with the mentality, action and thinking of their users. Under the influence of certain factors, some toponyms and other proper names have lost their initial meaning in time and entered the language community as means of designation with generalizing function. It is unbelievable for the everyday user how many names contain etymologically hidden defamations, vague prejudices or refer to uncertain general places. Familiar words or constructions reveal a surprising background, unthinkable particularities and linguistic curiosities. Starting with the vocabulary and its dynamics, we describe onomastics and word history as linguistic disciplines, followed by a presentation of etymological data on certain proper names in the corpus.

A mirror of ethnic and anthroponymic diversity of a Transylvanian town: Condica Haţegului [Book of Haţeg] (1725–1847)

“…Prin această nouă contribuţie la cunoaşterea fondului antroponimic documentar, ne propunem să continuăm un demers iniţiat în urmă cu doi ani (Chircu 2017), în ale cărui pagini inventariam şi analizam numele de persoană româneşti prezente în filele Condicii Haţegului, oglindă-martor a unor fapte şi a unor întâmplări petrecute cu aproape 300 de ani în urmă.…”

“…3.1. Inventarul antroponimic a fost întocmit prin excerptarea unui număr semnificativ de nume de persoană de alte origini decât româneşti (Chircu 2017) din documentele administrative conţinute în Condica Haţegului şi redactate în limbile folosite de către autorităţi ori de către diverşi localnici, respectiv în română, maghiară, germană şi latină şi sunt eterogene tematic (atestate, consemnări de procese, contracte, declaraţii, dovezi, hotărâri, împăciuri, înţelegeri, învoieli, jurăminte, mărturii, pasuri (de trecere), pâre, plângeri, sentinţe, socoteli, tabele nominale, table pentru preţuri etc. ), nemaifiind discutate de către lingvişti, ci doar de istorici (CH 1941: 3-15;Badiu 2014: 201-205), însă dintr-o cu totul altă perspectivă 2 .…”

“…3.4. Parcurgerea cu atenţie a documentelor administrative incluse în filele catastifului, neunitare în ceea ce priveşte conţinutul şi de dimensiuni variabile, a permis realizarea unui inventar antroponimic destul de eterogen, din care au fost excluse numele româneşti, întrucât acestea au fost anterior cercetate (Chircu 2017).…”

“…5.1. În afara numelor de persoană româneşti, descrise într-un studiu anterior (Chircu 2017) şi destul de numeroase în economia Condicii Haţegului 4 , am identificat şi antroponime de alte origini pe care ne-am propus să le analizăm, întregind astfel cercetarea onomastică propusă.…”

“…Mediu românesc. Am putut astfel constata că, pe lângă românii prezenţi în număr mare (Chircu 2017), au existat şi alte etnii, dintre care se detaşează cea maghiară, ai cărei descendenţi dăinuie până în zilele noastre.…”