Diversitatea genetică în plantaje clonale de primă generație de brad (Abies alba Mill.) din România

Abstract

Bradul (Abies alba Mill.) este cea mai productivă specie de conifere din România și reprezintă aproximativ 5% din pădurile sale. În ultimele secole, pădurile de brad din Carpații României au fost exploatate intens, ceea ce a dus la o reducere substanțială a suprafeței, de la 10-15% în secolul al XIX-lea la proporția prezentă. Deși regenerarea naturală a bradului este predominantă, regenerarea artificială este folosită în special pentru creșterea stabilității, în arborete de amestec (de ex. cu molid). Datorită fructificației bune a plantajelor de brad și a calității ridicate a semințelor, materialul forestier de reproducere utilizat în prezent în lucrările de reîmpădurire provine și din plantaje. În acest studiu, am analizat cinci plantaje de brad de diferite dimensiuni și compoziții clonale situate în cele mai importante regiuni de proveniență ale României. S-au folosit microsateliți nucleari (nSSR) și markeri EST-SSR pentru a caracteriza clonele individuale și pentru a evalua structura genetică și diversitatea genetică. 185 de clone au fost genotipate cu succes și a fost verificată prezența genotipurilor străine. Rezultatele au arătat o pierdere a alelelor odată cu scăderea numărului de clone în plantaje și o valoare crescută a diversității genetice atunci când numărul de clone este comparabil, chiar dacă originea este diferită. Analiza bayesiană a indicat că modelul de grupare este în conformitate cu originea clonelor. Informațiile genetice obținute pot contribui la înființarea noilor plantaje de brad de generație avansată și la o gestionare îmbunătățită a plantajelor.