Influence of Type 2 Diabetes on the Anthropometric Indices, Body Composition and Micronutrient Status of Patients Submitted to Laparoscopic Sleeve Gastrectomy

Abstract

The objectives of this study were to determine whether or not the presence type 2 diabetes (T2D) is associated with significantly less postoperative weight loss and to evaluate the impact of T2D on body composition and micronutrient status in patients submitted to laparoscopic sleeve gastrectomy (LSG). The study was conducted on 50 men and women (12 with T2D) that were evaluated preoperatively and at 6 and 12 months following LSG. Patients with T2D lost significantly less weight and visceral fat at 12 months following LSG compared with their counterparts without T2D, despite comparable BMI at baseline. Also, patients with T2D exhibited a significantly higher fat-free mass at the end of the follow-up period (but also lost less weight), although the total fat mass loss did not differ significantly between patients with and without T2D both pre-and postoperatively. 25(OH) D deficiency was present in all patients in baseline and this abnormality persisted throughout the follow-up period, irrespective of T2D status and routine nutritional supplementation; vitamin B12 serum levels were significantly higher (but keeping within the normal range) in the T2D group pre-and post-LSG. T2D negatively impacts both weight loss and body composition improvement following LSG. Except for vitamin B12, micronutrient levels evaluated herein were comparable between the two groups. RezumatObiectivele acestui studiu au fost de a determina dacă prezența diabetului de tip 2 (DZ2) este sau nu asociată cu o pierdere semnificativ mai mică în greutate după intervenția de sleeve gastrectomie laparoscopică (SGL) și de a evalua impactul DZ2 asupra compoziției corporale și a profilului de micronutrienți în rândul pacienților supuși SGL. Studiul a fost realizat pe 50 de bărbați și femei (din care 12 au fost diagnosticați cu DZ2 preoperator) care au fost evaluați preoperator și la 6, respectiv 12 luni, după SGL. Pacienții cu DZ2 au înregistrat o reducere ponderală semnificativ mai mică și au pierdut mai puțină grăsime viscerală la 12 luni după SGL în comparație cu pacienții fără DZ2, în ciuda unui indice de masă corporală comparabil la momentul preoperator. De asemenea, nivelul masei slabe a fost semnificativ mai mare la sfârșitul perioadei de follow-up în rândul pacienților cu DZ2 față de cei fără DZ2 (dar, în același timp, primii au pierdut mai puțin în greutate). Nivelul masei grase nu a diferit în mod semnificativ între pacienții cu și fără DZ2 nici înainte, nici după intervenția de SGL. Deficitul de 25(OH) D a fost prezent la toți pacienții preoperator, această carență persistând pe toată perioada de follow-up, indiferent de prezența DZ2 și în ciuda suplimentării nutriționale; nivelurile serice ale vitaminei B12 au fost semnificativ mai mari (dar în limitele intervalului de referință) în grupul pacienților cu DZ2 atât pre-, cât și postoperator. DZ2 este asociat cu efecte negative în ceea ce privește reducerea ponderală și ameliorarea compoziției corporale după SGL. Cu excepția vitaminei B12, nivelurile micronutrienților investigați în acest stu...