This article aims at discussing the intersections between unaccompanied migrant minors' (UAM) irregular status and its consequences for their quality of life by focusing on the Spanish context. The research is based on the data collected during a qualitative fieldwork conducted by the authors in a specific reception centre, Sant Joan de Déu-Terres de Lleida, in the province of Lleida (Catalonia) that consisted of 12 in-depth interviews with UAMs, two focus groups with autochthonous and migrant minors and nine in-depth interviews with key actors such as social educators and psychologists. The study shows how the legal status and the social condition of these minors directly affect their future expectations and their integration into the host society. The results indicate that, although they migrated in search for a better life, the process of institutionalisation of which they are part along with the quest for legal documentation lead them to live a life on “standby” where their hopes and dreams are indefinitely postponed, generating a breach with their autochthonous counterparts, which ultimately affects their quality of life in the short and long term. Keywords: unaccompanied minors; migrant children; irregularity; quality of life; Spain; Lleida; Sant Joan de Deu; UAM; reception centres. ····· Articolul își propune să discute intersecțiile între statusul nereglementat al minorilor migranți neacompaniați (MMN) și consecințele pentru calitatea vieții, centrându-se asupra contextului spaniol. Analiza se bazează pe date culese prin metode calitative, de către autori înșiși, într-un centru de recepție special, Sant Joan de Déu-Terres de Lleida, din provincia Lleida (Catalonia). Culegerea de date a constat în realizarea a 12 interviuri în profunzime cu MMN, două focus grupuri cu minori autohtoni și minori migranți și nouă interviuri în profunzime cu actori cheie, precum educatori sociali sau psihologi. Studiul arată cum statusul legal și condiția socială a acestor minori le afectează direct așteptările legate de viitor și integrarea în societatea de destinație. Rezultatele subliniază că, deși au migrat în căutatea unei vieți mai bune, procesele de instituționalizare în care devin parte, împreună cu încercarea de a obține documente, îi conduc pe acești minori spre o viață „în așteptare”, în care speranțele și visurile sunt amânate pe termen nedefinit, generând o ruptură de minorii autohtoni, o situație care, în cele din urmă, le afectează calitatea vieții pe termen scurt și lung. Cuvinte-cheie: minori neacompaniați; copii migranți; nereglementare/ status nereglementat; calitatea vieții; Spania; Lleida; Sant Joan de Déu-Terres; migranți minori neacompaniați; centre de recepție.