Istros et les Séleucides au IIIe siècle av. J.-C. à la lumière des sources numismatiques

Abstract

Recent, publicarea unui mare tezaur monetar, format din tetradrahme de argint, aruncă o lumină nouă asupra raporturilor Seleucizilor cu oraşele vest-pontice şi îndeosebi cu Istros. Ponderea neobişnuit de mare a tetradrahmelor bătute de Odessos, Mesambria şi Callatis în structura tezaurului sugerează o politică monetară comună a celor trei oraşe, într-un anumit moment, determinată de evoluţia factorilor politici din zonă. Deosebit de interesant este lotul alcătuit din 35 de tetradrahme seleucide, cu o iconografie aparte : capul suveranului pe avers şi Apollo pe revers. Dintre acestea, 12 tetradrahme care poartă pe revers legenda ANTIOXOY şi sigla IΣ au fost atribuite oraşului Istros care le-ar fi bătut în timpul regilor Antiochos II (261– 246) şi Antiochos Hierax (246– 226). Baterea unor tetradrahme de tip seleucid, fapt neobişnuit pentru oraşele aflate pe litoralul de vest al Mării Negre, indică o legătură specială între Istros şi Regatul Seleucid care poate fi surprinsă şi pe emisiunile din aur. Analiza materialului numismatic arată că seria de tetradrahme cu IΣ pe revers şi portretul lui Antiochos II pe avers ar putea fi datată în contextul celui de-al doilea război sirian (260– 253). Baterea tetradrahmelor de tip seleucid cu IΣ pe revers atribuite lui Antiochos Hierax a avut loc în contextul celui de-al treilea război sirian sau imediat după, în anii 240, când izbucneşte conflictul cu Seleucos II. Sunt discutate relaţiile politice dintre Istros şi Regatul Seleucid în secolul al III-lea a. Chr. în lumina izvoarelor numismatice.