Management of paediatric spontaneous pneumothorax: a multicentre retrospective case series

Robinson, Paul D.; Blackburn, Carol; Babl, Franz E; Gamage, Lalith; Schutz, Jacquie; Nogajski, Rebecca; Dalziel, Stuart R; Donald, Colin; Druda, Dino; Krieser, David; Neutze, Jocelyn; Acworth, Jason; Lee, Mark; Ngo, Peter

doi:10.1136/archdischild-2014-306696

Cited by 28 publications

(23 citation statements)

References 28 publications

Supporting

Mentioning

Contrasting

Unclassified

Order By: Relevance

“…There is limited, low quality evidence around the use of simple aspiration in children, and this is not commonly used by North American pediatric surgeons [1,11]. Two recent retrospective studies in children suggest that simple aspiration is only successful in about 50% of children with PSP, less frequently than in adults [14,15].…”

mentioning

confidence: 99%

Changing the Paradigm for Management of Pediatric Primary Spontaneous Pneumothorax: A Simple Aspiration Test Predicts Need for Operation

Leys

Hirschl

Kohler

et al. 2020

Journal of Pediatric Surgery

View full text Add to dashboard Cite

Purpose: Chest tube (CT) management for pediatric primary spontaneous pneumothorax (PSP) is associated with long hospital stays and high recurrence rates. To streamline management, we explored simple aspiration as a test to predict need for surgery. Methods: A multi-institution, prospective pilot study of patients with first presentation for PSP at 9 children's hospitals was performed. Aspiration was performed through a pigtail catheter, followed by 6 h observation with CT clamped. If pneumothorax recurred during observation, the aspiration test failed and subsequent management was per surgeon discretion. Results: Thirty-three patients were managed with simple aspiration. Aspiration was successful in 16 of 33 (48%), while 17 (52%) failed the aspiration test and required hospitalization. Twelve who failed aspiration underwent CT management, of which 10 (83%) failed CT management owing to either persistent air leak requiring VATS or subsequent PSP recurrence. Recurrence rate was significantly greater in the group that failed aspiration compared to the group that passed aspiration [10/12 (83%) vs 7/16 (44%), respectively, P = 0.028]. Conclusion: Simple aspiration test upon presentation with PSP predicts chest tube failure with 83% positive predictive value. We recommend changing the PSP management algorithm to include an initial simple aspiration test, and if that fails, proceed directly to VATS.

show abstract

mentioning

confidence: 99%

Changing the Paradigm for Management of Pediatric Primary Spontaneous Pneumothorax: A Simple Aspiration Test Predicts Need for Operation

Leys

Hirschl

Kohler

et al. 2020

Journal of Pediatric Surgery

View full text Add to dashboard Cite

show abstract

“…tig") auffällig [4]. Zusätzliche Symptome sind Dyspnoe (43 %) und Husten (5 %) [4]. In der klinischen Untersuchung können ungleichmäßige Atemexkursionen, seitendifferente Atemgeräusche oder ein hypersonorer Klopfschall der betroffenen Seite auffallen.…”

Section: Klinik Und Diagnostikunclassified

“…Light Index berechnet werden. Bei Versagen der konservativen Therapie mit fehlender Re-Expansion der Lunge oder bei Kindern mit Rezidiv besteht die Indikation zum chirurgischen Vorgehen [4,10]. Eine primär chirurgische Behandlung des Erstereignisses verglichen mit einem sekundären operativen Vorgehen ist mit einer erhöhten Morbidität und Rezidivrate assoziiert [11].…”

Section: Klinik Und Diagnostikunclassified

Behandlung des primären Spontanpneumothorax beim Jugendlichen – State of the art

Wagner¹,

Lacher²

2021

Kinder- und Jugendmedizin

View full text Add to dashboard Cite

ZUSAMMENFASSUNGDer primäre Spontanpneumothorax (PSP) beschreibt eine Ansammlung von Luft im intrapleuralen Raum, welcher zum teilweisen oder vollständigen Kollaps der Lunge führen kann. Dieser tritt am häufigsten bei Jugendlichen über 15 Jahre, (männlich > weiblich) mit asthenischem Habitus und großer Körperlänge auf. In dieser Übersichtsarbeit werden aktuelle Kontroversen bezüglich der optimalen Therapie (konservativ vs. Pleuradrainage vs. Operation, Management von Rezidiven) sowie der Stellenwert der thorakalen Computertomografie diskutiert.

show abstract

“…Constatăm o durată foarte lungă a spitalizării în contextul empiemelor pleurale complicate cu piopneumotorax. Din momentul apariţiei fistulei bronho-pleurale, ne aşteptăm la o evoluţie lentă a bolii, cu necesitatea menţinerii drenajului pleural pasiv pâna la închiderea acesteia, acesta fiind suprimat în momentul în care în sistemul de drenaj nu mai barbotează aer, iar imaginea radiologică este fără aspect de pneumotorax (11)(12)(13)(14)(15)(16).…”

Section: Tratamentunclassified

The etiology and therapeutic management of pneumothorax and pneumomediastinum in children

Ulmeanu¹,

Stuparu²,

Ulmeanu³

et al. 2019

Ro J Med Pract.

View full text Add to dashboard Cite

Introducere. Pneumotoraxul, piopneumotoraxul şi pneumomediastinul reprezintă entităţi rare, dar severe în cadrul patologiei respiratorii pediatrice. Ele se asociază de cele mai multe ori infecţiilor pulmonare severe cu germeni multirezistenţi şi sunt o importantă cauză de morbiditate la copil, fiind, de cele mai multe ori, urgenţe medicale. Material şi metodă. Obiectivul studiului a fost de a analiza retrospectiv, pe o perioadĂ de 4 ani, din punct de vedere etiologic, clinic, paraclinic şi al tratamentului, un grup de 48 de copii internaţi şi trataţi în spitalul SCUC "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti cu diagnostic de pneumotorax, piopneumotorax sau pneumomediastin. Au fost excluşi pacienţii cu pneumotorax traumatic. Rezultate. Etiologia principală a fost reprezentată de pneumonie, urmată de pneumotoraxul spontan primar, malformaţiile congenitale (în special cele de tub digestiv), precum şi astmul bronşic. Frecvenţa pneumoniilor este de 42,48%, iar, în cazurile în care agentul etiologic a fost determinat, cel mai frecvent, pneumoniile au fost pneumococice. Lotul a cuprins şi 2 cazuri de tuberculoză pleuro-pulmonară şi câte un caz cu chist hidatic, sindrom Marfan, fibroză chistică, aspiraţie de corp străin, limfom şi pneumonie cu Pneumocystis jirovecii. Dispneea şi durerea toracică au dominat tablou clinic. Conduita terapeutică a fost dictată de etiologie. Ea a cuprins oxigenoterapie simplă în pneumotoraxul de mici dimensiuni, drenaj pleural în cel masiv şi drenaj pleural şi antibioterapie cu spectru larg în cazurile de piopneumotorax. S-a considerat necesară instituirea drenajului pleural la 64,29% dintre copii, dintre care 52% dintre cei cu pneumotorax, şi tuturor pacienţilor cu piopneumotorax. Durata menţinerii drenajului pleural a variat între o zi şi 35 de zile pentru pneumotorax, cu mediana de 6 zile, respectiv între o zi şi 32 de zile, cu mediana de 19 zile pentru piopneumotorax. Durata medie de spitalizare a pacienţilor a fost de 16 zile. Concluzii. Pneumotoraxul este rar în practica zilnică, însă poate reprezenta o urgenţă pediatrică majoră. Tratamentul are ca obiective asigurarea expansiunii complete a plămânului şi prevenirea recidivelor. Managementul este diferit în funcţie de etiologie si gravitate. Oxigenoterapia este foarte importantă, ea crescând de patru ori rata reabsorbţiei. Prognosticul, de cele mai multe ori, este bun, pacienţii vindecându-se de cele mai multe ori fără sechele; în pneumotoraxul spontan primar, recurenţele sunt însă frecvente.

show abstract

Management of paediatric spontaneous pneumothorax: a multicentre retrospective case series

Cited by 28 publications

References 28 publications

Changing the Paradigm for Management of Pediatric Primary Spontaneous Pneumothorax: A Simple Aspiration Test Predicts Need for Operation

Changing the Paradigm for Management of Pediatric Primary Spontaneous Pneumothorax: A Simple Aspiration Test Predicts Need for Operation

Behandlung des primären Spontanpneumothorax beim Jugendlichen – State of the art

The etiology and therapeutic management of pneumothorax and pneumomediastinum in children

Contact Info

Product

Resources

About