IntroducereDecidualizarea este o componentă importantă a proceselor morfologice specifice sub influența progesteronului ca urmare a sarcinii sau stimulării cu preparate medicamentoase hormonale [11,18,21,23]. Fiziologic aceste modificări au loc la nivelul endometrului asociate cu implantarea unui blastocist, prin urmare, această structură va deveni "partea uterină a placentei" și va asigura fluxul sanguin pe parcursul sarcinii [10,20]. Ectopia deciduală (ED) este definită drept prin aglomerare de celule deciduale, analoge cu cele ale caducei, localizate în afara endometrului [1][2][3][4][5][6][7][8][9][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20], menționată în premieră de către Walker în 1887 [19]. Conform Kaneko M et al. [2], ectopia deciduală glandulară este subclasificată ca endometrioză decidualizată, în timp ce, ED fără glande se menționează ca deciduoză. Material și metode. Pentru realizarea acestui articol au fost studiate sursele bibliografice internaționale din bazele de date online Google Scholar și PubMed cu o atenție deosebită pentru cercetările cu elucidarea rezultatelor referitoare la ectopia deciduală al apendicelui. Căutarea a fost efectuată după următoarele MeSH-termene: "ectopic decidua", "appendix". Datele colectate au fost analizate, comparate și sintetizate. Rezultate Prelucrarea articolelor din bazele de date sus-menționate, în concordanță cu criteriile de căutare, au evidențiat 278 de citări potențial eligibile. După înlăturarea duplicatelor și a studiilor irelevante au fost identificate 53 de surse din literatura de specialitate, care au fost utilizate pentru dezvoltarea și realizarea ideilor principale. Aspect istoric. Decidualizarea ectopică este definită ca o modificare deciduală extrauterină [21], fenomen fiind observat în timpul nașterii prin cezariană cu o incidență raportată de 85 până la 100%, însă implicarea grosieră a peritoneului are o frecvență rară [21, Review