Programul de colaborare româno-francez de la Hîrşova-tell, jud. Constanța. Campania 2016

Popovici, Dragomir; Randoin, Bernard; Ilie, Ana; Haita, Constantin; Bălășescu, Adrian; Radu, Valentin; Mărgărit, Monica; Nițu, Loredana

doi:10.46535/ca.23.02

Cited by 3 publications

(2 citation statements)

References 0 publications

Supporting

Mentioning

Contrasting

Unclassified

Order By: Relevance

“…16 Popovici 2010. 17 Popovici et al 2000;Haită, Radu, 2003;Tomescu, Radu, Moise 2003;Bréhard, Bălăşescu 2012;Popovici et al 2012b;Bréhard et al 2014;Popovici et al 2014;Popovici et al 2016. 18 Popovici, Randoin, Rialland 2001Bréhard, Bălăşescu 2012;Mărgărit, Radu, Popovici 2016. Dintre structurile arheologice descrise și studiate în această așezare cele mai bogate în resturi faunistice s-au dovedit a fi zonele de deșeuri menajere.…”

Section: Introducereunclassified

Exploatarea resurselor acvatice la comunitățile preistorice din tell-ul de la Hârșova (mileniul V BC)

Radu¹

2020

Self Cite

View full text Add to dashboard Cite

În acest studiu prezentăm principalele rezultate obținute din analiza resturilor faunistice provenite din nivelurile culturale Boian și Gumelnița din tell-ul de la Hârșova cu precădere cele legate de exploatarea resurselor acvatice (moluște și pești). Datele furnizate de resturile faunistice au contribuit la realizarea de analize complexe, comparații între nivelurile de locuire iar în ceea ce privește mediul la surprinderea unor schimbări majore în timpul locuirilor succesive cum este cazul așezării pluristratificate de tip tell de la Hârșova. Culesul moluștelor în scopuri alimentare era bazat pe bivalvele de apă dulce Unio și Anodonta. Pescuitul este evidențiat prin prezența a cel puțin 21 specii de pești, majoritatea de apă dulce. Importanța alimentară a peștelui crește în perioada Gumelnița odată cu exploatarea intensivă a tuturor resurselor de origine animală din mediului înconjurător. În ceea ce privește mediul, se observă o schimbare în lista principalelor specii pescuite (creștere a ciprinidelor și a știucii în Gumelnița) și o reducere a frecvenței bivalvei Unio crassus (specie reofilă) ca urmare a modificărilor hidro-geomorfologice.

show abstract

Section: Introducereunclassified

Exploatarea resurselor acvatice la comunitățile preistorice din tell-ul de la Hârșova (mileniul V BC)

Radu¹

2020

Self Cite

View full text Add to dashboard Cite

show abstract

“…2 Haşotti 1989Haşotti 1997;Hașotti, Popovici 1992;Popovici, Hașotti 1992;Randoin, Popovici, Rialland 2000. 3 Vezi rapoartele de cercetare arheologică de la Hârșova tell publicate în Cronica Cercetărilor Arheologice din România din anii 1994, 2010și 2017(Cronica 1983-2017; Popovici et al 2012;Popovici et al 2016. 4 Cronica 1983-2017 Bălășescu, Bălășescu, Radu, Moise 2005;Bălăşescu, Moise, Radu 2006;Bréhard, Bălășescu 2012;Bréhard et al 2014;Desse-Berset, Radu 1996;Gál, Kessler 2002;Le Bailly et al 2006;Moise 2000;Radu 2000;Radu 2011;Sárkány-Kiss, Boloș 1996.…”

Section: Introducereunclassified

Exploatarea mamiferelor din nivelul Boian Spanțov din tell-ul de la Hîrșova (secțiunea C)

Bălășescu¹

2020

View full text Add to dashboard Cite

Archaeometric Research of Boian Pottery Decoration from the Settlement of Hârșova-Tell

Brezoi,

Iordache,

Gheboianu

et al. 2024

Heritage

View full text Add to dashboard Cite

This paper presents the results of archaeometric research on the white and red materials used to decorate some ceramic vessels belonging to the Boian culture, the Vidra and Spanţov phases from the 5th millennium BC, discovered at Hârşova-Tell, on the right bank of the Danube, Romania. Digital microscopy, wavelength-dispersive X-ray fluorescence spectroscopy, X-ray diffraction, and Fourier transform infrared spectroscopy were used to identify the morphology, the crystalline phases, chemical formula, and percentage content of each crystalline phase in the white decoration materials and what type of pigment was used to prepare the red paint. The results obtained reveal that the white decorating material in the pottery is mostly made of calcite. It was added after the pottery was fired. Sometimes, powders from burnt bones were also used. The red pigment is hematite. The work contributes to the completion of a puzzle related to the artistic vision of the members of the Boian communities in decorating ceramics with culture-specific motifs, preserving the pattern, and adapting to the local natural resources.

show abstract

Programul de colaborare româno-francez de la Hîrşova-tell, jud. Constanța. Campania 2016

Cited by 3 publications

References 0 publications

Exploatarea resurselor acvatice la comunitățile preistorice din tell-ul de la Hârșova (mileniul V BC)

Exploatarea resurselor acvatice la comunitățile preistorice din tell-ul de la Hârșova (mileniul V BC)

Exploatarea mamiferelor din nivelul Boian Spanțov din tell-ul de la Hîrșova (secțiunea C)

Archaeometric Research of Boian Pottery Decoration from the Settlement of Hârșova-Tell

Contact Info

Product

Resources

About