Sărăcia și inegalitățile socioeconomice. Provocări pentru politicile sociale în România postdecembristă

Abstract

Poverty or social exclusion programs, under their multiple forms, are of decision makers' concerns at global, European, regional, and local levels. They emerge as the primary objectives of sustainable development strategies. The deepening of economic and social inequalities multiplied the risk of poverty or exclusion for highly vulnerable groups. Monitoring groups at risk of poverty and social marginalization, especially children and youth, is imperative today. Monitoring reports have been included in all country strategies and EU recommendations. In this context, measuring poverty in all its complexity using social indicators defined according to a common methodology at the European level might help identify specific cases of vulnerable persons, and provide effective support measures for groups exposed to the marginalization risk. In Romania, particular attention is paid currently to children, the group most exposed to poverty. Romania is ranked first with the highest percentage of children exposed to poverty or social exclusion, followed by Bulgaria and Greece. Finding social balance in a modern economic system presupposes promoting a highly equitable society with benefits and investments in essential sectors for equality and human development such as education, health, culture, social work, civic and political participation, etc. Sectorial social policies might increase the efficiency of social transfers for poverty or social exclusion reduction in an integrated modern vision. They might also ensure future increases in the quality of life for vulnerable groups or persons. Keywords: social policy; at-risk of poverty rate; at-risk of poverty or social exclusion; persistent poverty; severe material deprivation; economic and social inequality; social transfers. ●●●●● Programele de reducere a sărăciei sau excluziunii sociale sunt prezente în atenția decidenților politici la nivel global, european, regional și local. Ele apar ca obiective majore ale strategiilor de dezvoltare durabilă. Adâncirea masivă din ultima vreme a inegalităților economice și sociale a multiplicat riscul sărăciei sau excluziunii pentru grupurile vulnerabile. Monitorizarea situațiilor grupurilor cu risc de sărăcie și marginalizare socială, mai ales a copiilor și tinerilor, este un imperativ al prezentului. În acest context, măsurarea fenomenului sărăciei, în toată amploarea și complexitatea lui, prin indicatori sociali, clar definiți după o metodologie comună la nivel european, poate ajuta atât la identificarea cazurilor specifice de vulnerabilități cât și la stabilirea unor forme eficiente de sprijin pentru grupurile expuse riscului de marginalizare. În România, o atenție deosebită se îndreaptă cătrecopii, grupul cel mai expus sărăciei, ce a înregistrat pe perioada tranziției o rată ridicată a riscului de sărăcie sau excluziune socială. România se situează în țările membre UE pe primul loc cu procentul cel mai mare de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Găsirea unui echilibru social în cadrul unui sistem economic modern presupune promovarea unei societăți înalt echitabile, cu beneficii și investiții în sectoare importante pentru egalitate și dezvoltare umană precum educație, sănătate, cultură, asistență socială, participare civică și politică etc.. Politicile sociale sectoriale, doar într-o viziune integrată modernă, pot să crească eficiența transferurilor sociale înreducerea sărăciei sau excluziunii sociale. Ele trebuie să asigure în viitor o creștere a calității vieții și pentru grupuri sau persoane vulnerabile. Cuvinte-cheie: politici sociale; rata riscului de sărăcie; risc de sărăcie sau excluziune socială; sărăcie persistentă; deprivare materială severă; inegalitate economică și socială; transferuri sociale.

Religious Supply, Existential Insecurity and Church Attendance in Post-communist Romania

“…Three different buffering mechanisms limited unemployment, and likely changed its impact on society. In the beginning of the post-communist transition, the Romanian government encouraged laid-off employees working in former state enterprises to retire before the regular retirement age that was 57 years old for women and 62 in case of men (Zamfir 1999). Thus, instead of having a large number of unemployed people, Romania recorded an increase in the number of retirees.…”

“…In Romania, the transition from a planned economy to a free market resulted in an economic crisis, poverty, and unemployment (ICCV and UNDP 2001). At the same time, the change in the welfare system from communism to that fitting the market economy caused instability, and exposed the population to high social and economic vulnerability (Zamfir 1999). According to the insecurity approach, these changes foster the growth of religious beliefs and practices (Norris and Inglehart 2004).…”

Renewable Energy and Poverty in Sustainable Development of the European Union

“…With nearly 34 million people in Europe unable to afford adequate heating in their homes in 2018, energy poverty is a particularly important challenge for EU countries (European Union, 2020). Energy poverty is defined as the inability of an individual or household to provide a minimum amount of energy (Zamfir et al, 2015) due to financial constraints or caused by insufficient access to energy sources and energy distribution services and infrastructure (Thomson et al, 2017;Siksnelyte-Butkiene et al, 2021). Energy poverty is also the lack of physical access to energy services (Castaño-Rosa et al, 2019) and the lack of choice in accessing adequate, affordable, reliable, high quality, safe, and environmentally acceptable energy services (Parajuli, 2011).…”