Cómo citar este artículo: Popa DM, Arroyo-Pardo E, López-Parra AM. Revisión sobre los marcadores del origen biogeográfico y su aplicación en la investigación forense. Colomb Forense. 2016;4(1):15-26. doi: http://dx.doi.org/10. 16925/cf.v4i1.1958 Resumen. Propósito: actualmente, los marcadores que determinan el origen biogeográfico están teniendo mucho auge, especialmente en el ámbito forense. Estos marcadores permiten analizar el adn de un individuo y determinar su origen biogeográfico. Estos análisis se llevan a cabo con frecuencia a través de snp (Single Nucleotide Polymorphisms), pero más recientemente también a través de InDels. Debido a este auge, la finalidad de la revisión es recopilar información sobre los marcadores que actualmente se están utilizando, su diferente rendimiento y su problemática, así como las posibles soluciones. Periodo que se abarcó, origen y tipos de publicaciones: el periodo abarcado para el análisis es del año 2006 al 2016, con artículos recopilados de PubMed y Web of Science, sin ninguna preferencia en cuanto al origen. Punto de vista: aunque se han empleado para diferentes poblaciones y con diferentes marcadores, muestran resultados similares. Los artículos versan desde los tipos de marcadores seleccionados para el análisis, como marcadores autosómicos o de linaje, hasta comparaciones entre marcadores de la misma categoría, como los snp y los InDels entre los autosómicos. Se han seleccionado así para poder obtener una visión comparativa de los más eficaces para la detección del origen biogeográfico. Conclusiones: se ha comprobado que los más marcadores eficaces son los aim-snp autosómicos, en cuanto a diferenciación entre grupos poblacionales, y los aim-InDels, de forma suplementaria en los casos de mezcla poblacional.Palabras clave: InDels, origen biogeográfico, snp, str.

Aims: Context data have revealed that certain healthcare needs of the population are unmet. Local and national health authorities need to learn about these needs in order to better plan healthcare resources. HNA (Health Needs Assessment) is an acknowledged method aimed at identifying gaps in healthcare. We have considered the distinction among perceived needs, expressed needs and normative needs, as each category contributes to a deeper understanding regarding which healthcare services require more improvement. Material and methods. This study is an analysis of the perceived Health needs of the population of Brasov County. 1200 questionnaires were distributed in the adult population of Brașov County, considering a mapping of all type of communities. It was a self-administered questionnaire the location of delivery were family physicians' offices and local Councils. It has used the 36 SF Health questionnaires. 877 questionnaires were returned and validated. Data was analyzed with SPSS. The statistical error is 3.32% at a p=95%. Results: 15.2% of the population perceives a worsening of the health since last year, 30% are not able to perform physical activity, and 15% can't bend or kneel. 26.7% have a disposition that has altered interpersonal relationship and 30% had difficulty in performing tasks at home or at work due to depressive ideas. 10% had problems with alcohol consumption and 17% were current smokers. Conclusions: Data are revealing health problems in the community that are actual or potential. This type of data is only a rough mapping of the problems. Health services need to be developed to tackle specific needs like screening for depression, psychotherapy, Stop smoking programs, Alcohol support groups and nutritional counselling. Rezumat: Scop. Datele de context au relevat faptul că anumite nevoi de asistență medicală ale populației nu sunt satisfăcute. Autoritățile locale și naționale de sănătate trebuie să învețe despre aceste nevoi pentru a planifica mai bine resursele de asistență medicală. HNA (Evaluarea Nevoilor de Sănătate) este o metodă recunoscută care vizează identificarea lacunelor din asistența medicală. Am considerat distincția dintre nevoile percepute, nevoile exprimate și nevoile normative, deoarece fiecare categorie contribuie la o înțelegere mai profundă a serviciilor de asistență medicală care necesită îmbunătățiri suplimentare. Material și metodă. Acest studiu este o analiză a nevoilor de sănătate percepute ale populației județului Brașov. Au fost distribuite 1200 de chestionare la populația adultă a județului Brașov, luând în considerare o cartografiere a tuturor tipurilor de comunități. A fost un chestionar autoadministrat, utilizânduse chestionarul 36 SF Health. 877 chestionare au fost returnate și validate. Datele au fost analizate cu SPSS. Eroarea statistică este 3,32% la p = 95% Rezultate. 15,2% din populație percepe o agravare a sănătății față de anul anterior, 30% nu sunt capabili să efectueze activitate fizică, 15% având dificultăți de mers, 26,7% au avut o dispoziție care a ...