No abstract

No abstract

Fiind fundamentată pe o sistematizare a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pe o analiză cuprinzătoare a lucrărilor de specialitate publicate la nivel naţional şi european, lucrarea de faţă a plecat de la premisa necesităţii asigurării unui just echilibru între interesul societăţii de a reprima în mod efectiv o conduită antisocială şi interesul individual de a nu fi tras la răspundere ori sancţionat în mod repetat pentru aceeaşi faptă antijuridică, demers ce poate părea extrem de dificil de pus în aplicare, în special prin prisma reconfigurării recente a principiului ne bis in idem. Urmare a unei legislaţii supranaţionale cu deficienţe vădite, aspect ce a generat o practică extrem de fluctuantă a instanţelor europene, principiul ne bis in idem a avut parte, de-a lungul timpului, de o evoluţie remarcabilă, evoluţie aşteptată a se extinde din ce în ce mai mult în viitorul apropiat. Chiar dacă în prezent pare a se fi atins, în linii mari, dezideratul existenţei unor criterii de referinţă în scopul interpretării şi aplicării uniforme a acestei garanţii procesuale fundamentale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar au fost generate o serie considerabilă de semne de întrebare relative la anumite ipoteze de încălcare aparentă a principiului ne bis in idem, care cu siguranţă vor mai subzista până la noi intervenţii lămuritoare ale forurilor europene. Astfel, prezentul studiu a fost realizat cu scopul de a releva principalele aspecte controversate şi incertitudini existente la momentul actual în doctrină şi în practică în legătură cu sensul şi domeniul de aplicare a principiului ne bis in idem, propunându-şi, în acelaşi timp, să furnizeze clarificări necesare, precum şi să ofere eventuale soluţii adecvate prin raportare la legislaţia penală şi procesual penală de la nivel naţional.