REzumatInfecţia cu Clostridium difficile a devenit frecvent asociată cu îngrijirile medico-chirurgicale în ultimii ani. Managementul defectuos al antibioterapiei profilactice a pancreatitei acute, în ciuda protocolizării tratamentului, a dus la lărgirea spectrului de rezistenţă la antibiotice. Acesta este un studiu retrospectiv incluzând 19 pacienţi diagnosticaţi cu infecţie cu C. difficile după tratamentul pancreatitei acute internaţi în clinica de Chirurgie Generală a Spitalului Clinic de Urgenţă București în perioada ianuarie 2015 -decembrie 2018. Din totalul de 1.283 cazuri de pancreatită acută, doar 19 pacienţi (1,48%) au prezentat proba pozitivă (test pentru toxina a/b Cl. difficile). Prezenţa toxinei în materiile fecale s-a identificat în medie în ziua 13 de la internare, iar probele s-au negativat în 7 cazuri (36,8%) în cursul internării, 9 pacienţi externându-se la cerere, fără negativarea probei la testele de laborator (42,1%) și s-au înregistrat 6 decese (31,5%). 13 pacienţi (68,4%) au primit tratament antibiotic cu spectru larg anterior depistării toxinei în materiile fecale, 3 pacienţi au avut cel puţin încă un episod de pancreatită acută în antecedente. 5 pacienţi (26,3%) au primit tratament doar cu vancomicină, 3 pacienţi (15,8%) doar cu metronidazol și 11 pacienţi (57,9%) cu vancomicină și metronidazol. Trei cazuri de infecţie au fost prin contact intraspitalicesc. Astfel, infecţia cu Clostridium difficile reprezintă un factor agravant al pancreatitei acute, necesitând atât diagnostic prompt, cât și tratament adecvat.Cuvinte cheie: Clostridium difficile, antibioterapie, pancreatită acută, pancreas aBStRaCt Clostridium infection has become a common healthcare-associated infection over the past few years. The faulty management of prophylactic antibiotherapy, despite the existence of management protocols has contributed to the increase on antibiotic resistant pattern. The retrospective study included a number of 19 patients (1.48%) diagnosticated with Clostridium infection, out of a total of 1,283 patients with acute pancreatitis admitted into the General Surgery Ward of the Clinical Emergency Hospital in Bucharest, between January 2015 and December 2018. Out of a total of 1,283 cases of acute pancreatitis, only 19 patients (1.48%) were tested positive (stool test for Clostridium difficile toxine a/b).The presence of toxin a/b in the stool was identified in average on the 13th day after admission and the samples came back negative in 7 cases (36.8%) prior to the discharge, 9 patients requested to be discharged without being tested negative after treatment (42.2%) and 6 deaths were reported (31.5%). 13 patients previously received broad spectrum antibiotherapy (68.4%), 3 patients had a history of at least one episode of acute pancreatitis. 5 patients received antibiotherapy with sole vancomycin (26.3%), 3 sole with metronidazole (15.8%) and 11 patients received vancomycin and metronidazole (57.9%). Three cases were reported as hospital-acquired infection (15.7%). Conclusion. Clostridium difficile infe...

Pancreatita acută severă reprezintă o patologie dificil de tratat, cu o rată a mortalității ridicată. Fezabilitatea abordului laparoscopic în tratamentul pancreatitei severe este încă în dezbatere. Acesta este un studiu retrospectiv incluzând 132 de pacienți cu pancreatită acută severă internați în clinica de Chirurgie Generală a Spitalului Clinic de Urgență București în perioada ianuarie 2016-decembrie 2018, dintre care 11 pacienți (8,3%) au beneficiat de tratament chirurgical laparoscopic al patologiei enunțate. Dintre cei 132 de pacienți, 107 pacienți (81%) au beneficiat de tratament conservator al pancreatitei acute severe. La 14 pacienți (10,6%), s-a efectuat necrectomie pe cale deschisă, 11 pacienți (8,3%) au beneficiat de necrectomie laparoscopică urmată de drenaj extern pentru colecții lichidiene masive și/sau necroză infectată în faza acută a episodului de pancreatită acută severă, iar conversia la operația deschisă s-a realizat în 4 cazuri (4/11). La 8 pacienți (6,1%) cu pseudochist pancreatic sau abces s-au realizat debridare laparoscopică intracavitară și drenajul extern fără complicații postoperatorii ale acesteia. Cea mai frecventă cauză a pancreatitei acute severe a fost consumul de etanol. Dintre cei 11 cu necrectomie laparoscopică, 5 pacienți au prezentat complicații postoperatorii: colită cu Clostridium difficile, hemoragie pe tubul de dren, pleurezie bazală stângă, disfuncție multiplă de organ. În concluzie, abordul laparoscopic poate fi o alternativă terapeutică în tratamentul pancreatitei acute severe în cazuri selecționate.

Traumatismul pancreatic rămâne o enigmă de diagnostic şi tratament chiar și în era medicinei moderne, în care există mijloace tehnologice şi de diagnostic avansate. Pseudochistul de pancreas este una dintre cele mai frecvente complicaţii ale pancreatitei acute şi cronice şi ale traumatismelor la nivelul pancreasului, însă apare rareori în urma traumatismului. Diagnosticul şi tratamentul pseudochistului pancreatic posttraumatic au beneficiat în ultimul timp de aportul noilor tehnici imagistice de diagnostic şi tratament, cee ce a modificat atitudinea terapeutică în pseudochistul pancreatic.