Based on both the chemical and the biological importance of the pyrazole and the thiazole backbones, we report herein a convenient design of new pyrazolo[3,4-d]thiazoles for the development of molecules with a high therapeutic potential. The effective and appropriate strategy chosen consists of an intramolecular copper-catalysed N-arylation followed by the Liebeskind-Srogl cross-coupling reaction. The efficiency of copper and palladium catalysts for the first step of the synthesis was evaluated. These efforts allowed the synthesis of a variety of modulated heterobicycles.

A convenient design of pyrazolo[3,4-c]pyrazoles is reported through hydrazine condensations and C–N Ullmann-type cross-coupling reactions. Chemoselective bromination followed by Suzuki–Miyaura cross-coupling reactions access to a variety of modulated heterobicycles.

A concise and versatile synthetic strategy for the synthesis of original substituted heterobicycles was developed, relying on the use of aromatic hydrazines in one-pot condensations and Ullmann-type intramolecular cyclization sequences, as well as on chemoselective brominations and palladium-mediated cross-coupling reactions. In this study, the two series of novel heterobicycles were tested for their cytotoxic potential. The compounds were structurally characterized by nuclear magnetic resonance spectrometry ( 1 H NMR and 13 C NMR), infrared spectroscopy (IR) and high-resolution mass spectrometry (HRMS). The IC50 values of these compounds on five tumour cell lines (A-549, HS-683, MCF-7, SK-MEL-28 and B16-F1) were obtained by MTT colorimetric assay. Six of the compounds exhibited excellent activity compared to 5-fluorouracil against two of the five cell lines tested, with IC50 values ranging from 0.1 to 10 μM. RezumatA fost dezvoltată o strategie concisă și versatilă pentru sinteza de heterociclii substituiți. Aceasta se bazează pe utilizarea de hidrazine aromatice monosubstituite folosite în reacții one-pot de condensare și de ciclizare intramoleculară de tip Ullmann, precum și pe secvențe de bromurare chemoselectivă și reacții de cuplare încrucișată mediată de paladiu. În acest studiu, cele două serii de heterociclii au fost testate pentru potențialul lor citotoxic. Compușii au fost caracterizați structural prin spectrometrie de rezonanță magnetică nucleară ( 1 H RMN și 13 C RMN), spectroscopie în infraroșu (IR) și spectrometrie de masă de înaltă rezoluție (HRMS). Valorile IC50 ale acestor compuși pentru cele cinci linii de celule tumorale luate în considerare (A-549, HS-683, MCF-7, SK-MEL-28 și B16-F1) au fost obținute prin testul colorimetric MTT. Șase dintre compuși au prezentat o activitate mai bună comparativ cu standardul 5-fluorouracil pentru două dintre cele cinci linii celulare testate, cu valori IC50 cuprinse între 0,1 și 10 μM.