Understanding the factors that have influenced the gradual increase in the number of students wishing to be granted a BA in Norwegian language and literature. This study has intended to identify the reasons which have led to an increased interest in the study of Norwegian at The Faculty of Letters of Babeș-Bolyai University over the past years. According to the data gathered from the 86 respondents, students are enrolling for reasons that account for both intrinsic and extrinsic motivational factors. The fact that the only BA programme in Norwegian language and literature can be found in Cluj-Napoca might be one of the main reasons for the growing number of students. Good job opportunities (abroad and in Romania), and the reputation on the Department of Scandinavian Languages and Literature (internationalization and exchange mobilities, teaching methods, extracurricular activities, junior summer schools, etc.) also contribute to the increase in the number of students. REZUMAT. Înțelegerea factorilor ce au influențat creșterea treptată a numărului de studenți care doresc să obțină o diplomă de licență în limba și literatura norvegiană. Acest studiu a dorit să identifice motivele care au determinat interesul crescut pentru studiul limbii norvegiene la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din ultimii ani. Conform datelor strânse de la cei 86 de respondenți, am aflat că studenții se înscriu din motive care țin atât de factori motivaționali intrinseci, cât și extrinseci. Faptul că la Cluj-Napoca se află singurul program de licență în limba și literatura norvegiană poate fi unul dintre motivele principale ale numărului tot mai mare de studenți. Șansele unor locuri de muncă bune (în străinătate și în România), precum și reputația Departamentului de Limbi și Literaturi Scandinave (internaționalizare și mobilități, metode de predare, activități extracurriculare, școli de vară etc.) contribuie constant la creșterea numărului de studenți. Cuvinte cheie: învățarea unei limbi străine, cercetare calitativă, metodă cantitativă, motivație, expectanțele studenților, oportunități de carieră, dezvoltare culturală, profesionalism.

Context for Designing a MA programme in Norwegian Literary and Non-Literary Translations at Babeș-Bolyai University. This study aims to explore the degree of motivation of current BA students and alumni as concerns their enrolment for a pilot MA-programme in Norwegian literary and non-literary translations at Babeș-Bolyai University (BBU). Details are provided regarding the context for designing such a unique master’s programme and the academic perspectives, as well as job opportunities that can be envisaged. A total of 147 respondents were included in this study and selected using convenience sampling. A structured questionnaire comprising open-ended and closed questions items was formulated in Romanian and sent online to respondents via Google forms. The study concludes that 95.2% of the respondents would be interested in enrolling for this pilot MA programme Norwegian literary and non-literary translations and thus, further consolidate their skills in Norwegian acquired during the BA programme in Norwegian language and literature. REZUMAT: Contextul dezvoltării unui program masteral în domeniul traducerilor ficționale şi non-ficționale, în limba norvegiană, la Universitatea Babeș-Bolyai. Acest studiu își propune să exploreze gradul de motivație al actualilor studenți și al absolvenților specializării Limbă și literatură norvegiană în ceea ce privește interesul pentru înscrierea acestora la un program pilot de master în domeniul traducerilor ficționale și nonficționale la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). Sunt oferite detalii cu privire la contextul proiectării unui astfel de program masteral și al perspectivelor academice, precum și al oportunităților de muncă ce pot fi avute în vedere. Un total de 147 de respondenți au fost incluși în acest studiu și au fost selectați utilizând eșantionarea de comoditate. Un chestionar structurat cuprinzând itemi cu întrebări deschise și închise a fost formulat în limba română și trimis online către respondenți prin intermediul aplicației formulare Google. Studiul concluzionează faptul că 95,2% dintre respondenți ar fi interesați să se înscrie la acest program masteral desfășurat în limba norvegiană în domeniul traducerilor ficționale și nonficționale. Acest demers va susține consolidarea competențelor lingvistice în limba norvegiană dobândite în timpul programului de licență – Limbă și literatura norvegiană. Cuvinte cheie: limba norvegiană, program masterat, traduceri ficționale, traduceri nonficționale, învățământ superior, Universitatea Babeș-Bolyai.

Language policies in Norway and the development of the multilingual competence. Norway, an increasingly multicultural society, has acknowledged through its language policies the importance of communicating effectively across diverse cultural and linguistic contexts. This paper intends to provide a broader picture of the Norwegian education system and the changes it has undergone in order to accommodate to technological advancements and the internationalization of education. In addition, the development of the intercultural communicative competence has become a prerequisite in Norway’s multicultural and multilingual society characterized by increased mobility. Therefore, Norway’s educational landscape and educational policies needed to accommodate these changes and transfer the acquired knowledge into clear pedagogical aims. REZUMAT. Politicile lingvistice în Norvegia și dezvoltarea competenței multiculturale. Norvegia, care a devenit treptat o societate multiculturală, recunoaște, prin intermediul politicilor lingvistice elaborate, importanța comunicării eficiente în diverse contexte culturale și lingvistice. Lucrarea de față își propune să ofere o imagine amplă asupra sistemului educațional norvegian și să indice schimbările parcurse de acesta în vederea adaptării la progresele tehnologice și la internaționalizarea educației. În plus, dezvoltarea competenței comunicative interculturale a devenit o prerechizită în societatea Norvegiană multiculturală și multilingvă unde mobilitatea a fost intensificată. Datorită acestor aspecte, contextul educațional norvegian precum și politicile educaționale norvegiene au fost nevoite să se adapteze acestor schimbări și să utilizeze aceste cunoștințe obținute în finalități pedagogice bine definite. Cuvinte-cheie: predarea limbilor străine, cultură, competența comunicativă interculturală, politică lingvistică, predarea centrată pe elev, predarea diferențiată, competența multilingvă.

The paper combines the close reading technique of the novel Kranes konditori: Interiør med figurer (Krane’s Café: An Interior with Figures, 1946), written by the classic Norwegian writer Cora Sandel (1880-1974) with a spatial approach which aims to present the past and the present of the novel’s main character, Katinka Stordal. The action takes place in a small town situated in northern Norway, at Krane’s Café. It is worth noting how topography, the seasons of the year, the Arctic climate and nature are gradually reflected in the novel. On the one hand, the novel is placed at the crossroads of a spatial perspective and the literary criticism, which has in its centre Krane’s Café, the place where almost all the characters are brought together and which is the most suggestive and representative interior space of the novel. On the other hand, the subtitle An Interior with Figures strengthens the idea of a mixture of literary genres which includes elements from novel and drama. Moreover, it resembles the title of a work of art, for instance, a painting where all the characters are simply figures animated by the beauty of the Arctic scenery.

In this paper we shall focus on the impact of Scandinavian literature in Romanian culture. The area of interest is poetry in a general context as it was perceived in Europe and especially in Romania. The period under analysis is 1848-1941. The paper is structured as follows: the initial part aims at an overview of the evolution of the Norwegian poems along the centuries. The second part of the paper presents an interview by Florin Dan Prodan in the magazine called „Mixul de cultură” (“Culture mix”), where the Norwegian poet Øystein Hauge talks about the relationship between European and Norwegian culture. The third part encompasses an overview upon Scandinavian poetry translated in Romania. Moreover, the Norwegian poets, Knut Hamsun, Astrid Hjertenæs Andersen, Rolf Jacobsen and Sigbjørn Obstfelder, have attracted the attention of the Romanian translators. In addition, we shall present also an article about Sigbjørn Obstfelder – „Un poet original: Sigbjørn Obstfelder” (“An original poet: Sigbjørn Obstfelder”) – written by Romanescu Marcel in „Flamura” magazine. Swedish and Danish poems were also translated in the Romanian anthology „Poezie nordică modernă”. In the last part of the paper there are presented a few Romanian translators such as Veronica Porumbacu, Taşcu Gheorghiu and others who have contributed at creating an intercultural bridge.