The international research devoted to the study of recipes is a flourishing area of scientific inquiry. The study of cooking recipes is an emerging scientific area in contemporary Romanian linguistics. The aim of this first part of our research is to grasp, from a semiotic angle, a set of basic features to account for a larger project of culinary text linguistics. The paper outlines the major European culinary traditions, the compositional patterns of cooking recipes and their isotopies. Moreover, we examine several textual features of recipes employing the model of Beaugrande & Dressler (1981); however, the analysis is not strictly conducted within the framework of the chosen model as other interpretative frameworks may be adopted to reveal the textual properties of recipes. "Tell me what you eat and I shall tell you what you are"( J.A. Brillat-Savarin, Physiology of Taste, 1825)

Despre articol RezumatPe plan internațional, cercetarea științifică a rețetelor formează o arie înflori-toare de preocupări. În lingvistica românească actuală, studiul rețetelor culinare constituie o arie emergentă de explorare științifică. Obiectivul acestei prime părți a cercetării noastre este de a surprinde, din unghi semiotic, un set de trăsă-turi în jurul cărora se poate articula proiectul unei lingvistici a textelor cu profil culinar. În lucrare sînt inventariate tradițiile culinare europene majore, tiparele compoziționale ale rețetelor de gătit și izotopiile lor. În plus, sînt examinate trăsăturile textuale ale rețetelor, prin recurs la modelul avansat de Beaugrande & Dressler (1981), dar fără ca analiza să fie condusă strict în cadrele modelului ales întrucît și alte modele interpretative pot fi adoptate pentru a pune în discuție proprietățile textuale ale rețetelor culinare. IntroducereRețetele culinare sînt realizări comunicative compuse și transmise cu scopul primar de a învăța pe cineva cum să prepare un produs alimentar. Ele circulă atît pe cale orală, cît și în scris, iar particularitățile canalului de realizare a comunicării determină prezența sau absența anumitor componente structurale ale acestor producții lingvistice. Pentru început, este suficient să arătăm că, în procesul de transmitere orală, mesajul este susținut de elemente paralingvistice (accent, tempo, intonație) și nonlingvistice (limbaj corporal) care dispar atunci cînd rețetele sînt scrise. Pe de altă parte, scrisul prezintă avantaje strategice legate de acuratețea, stabilitatea și longevitatea conservării informației.Studiul rețetelor culinare s-a bucurat de mare interes din partea mai multor categorii de specialiști: etnologi, antropologi și semioticieni, istorici și lingviști, psihologi și sociologi etc. De fapt, în cultura umanității, destinul semiotic al rețetelor culinare este strîns legat de evoluția scrisului și a tehnologiei, în general. În instructiva sa carte de popularizare a istoriei scrisului, Fischer