Inbred mice of strains CBA/T6T6, A, C57BL/10Sn and B10.LP were found to be infested in ascending order of severity by Myocoptes musculinus or Myobia musculi mites. All of the 4 insecticidal preparations applied to 5-month-old mice killed the adult stages of Myocoptes musculinus within 2-6 hours, but only 1 was active against Myobia musculi. This latter was 100% active in vitro at 0.5%, but 1% was required in vivo. At 3% it killed 2 of 20 mice, but at 1% it did not interfere with insemination and reproduction, neither did it damage newborn young.

Introducere. Infiltratele pulmonare şi eozinofilia reprezintă un grup heterogen de afecţiuni determinate de factori intrinseci si extrinseci. Factorii extrinseci reprezentaţi de medicaţie sau agenţi infecţioşi declanşează un răspuns eozinofilic imun. Raportăm cazul unui pacient de 53 ani, bărbat, cu infiltrat pulmonar si eozinofilie, secundare infecţiei cu Toxocara canis, care a fost diagnosticat cu tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară la o lună de la diagnosticul infecţiei cu Toxocara canis. Investigaţiile ulterioare au arătat prezenţa statusului procoagulant. Prezentarea cazului. În martie 2015, pacientul, în vârstă de 53 ani, s-a prezentat la consultaţie pentru durere intensă la nivelul toracelui posterior accentuată de inspir profund. Examenul clinic a fost în limite normale, dar tomografia computerizată fără substanţă de contrast efectuată în urgenţă a arătat infiltrat pulmonar la baza plămânului stâng cu reacţie pleurală. Analizele de sânge au indicat leucocite la limita superioară, eozinofilie (21,5%, 2.050/mm3) şi sindrom inflamator. Investigaţiile pentru eozinofilie au arătat reacţie pozitivăpentru Toxocara canis. Se începe tratamentul cu Albendazol 800 mg/zi cu răspuns favorabil. La interval de o lună, pacientul se prezintă pentru durere la nivelul gambei drepte. Testul pentru D-Dimer a fost intens pozitiv, ecografia Doppler venos confirmă diagnosticul de tromboză venoasă profundă, iar tomografia computerizată cu substanţă de contrast a descris embolie pulmonară. Pacientul a început tratamentul anticoagulant. A efectuat analizele de trombofilie care au fost pozitive pentru MTHFR A 1298C homozigot şi gena PAI1 675. Discuţii. Infecţiile cu helminţi se asociază cu eozinofilie. Helminţii care migrează spre viscere, cum este şi cazul Toxocarei canis, produc răspuns eozinofilic înalt. Întrebarea la care am încercat să răspundem a fost dacă eozinofilia a fost responsabilă pentru tromboze sau a reprezentat doar un factor de risc. Întrucât douăteste genetice pentru trombofilie au fost pozitive (MTHFR A 1298C homozigot şi gena PAI1 675), s-a considerat apariţia trombozei venoase şi a emboliei pulmonare în contextul statusului procoagulant al pacientului. Concluzii. Acest caz clinic subliniază implicarea eozinofiliei ca factor trigger pentru embolia pulmonară şi tromboza venoasă profundă.

Introduction. Pulmonary infiltrate and eosinophilia represent a heterogenous group of diseases causes by extrinsic or intrinsic factors. Extrinsic factors represented by medication or infectious agents (parasites, fungi, mycobacteria) may trigger an eosinophilic immune response. We report the case of a 53 years old male patient with pulmonary infiltrate and eosinophilia secondary to Toxocariasis infection who was diagnosed with deep vein thrombosis and pulmonary embolism one month later from the diagnosis of pneumonia. Further investigations demonstrated a hypercoagulable state. Case presentation. On March 2015 a 53 years old male came to my office because of a very intense pain on the left posterior thorax which increased by deeply breathing. Physical exam was in normal range, but chest computer tomography without contrast done in emergency showed pulmonary infiltrate at the base of the left lung with pleuritic reaction. Blood tests showed white blood cells at the upper range with eosinophilia (21.75%, 2,050/mc) and inflammatory syndrome. Investigations for eosinophilia showed a positive Western blot test for Toxocara canis so the patient began the treatment with Albendazolum 800 mg/day for three weeks with positive response. One month later the patient visited us for a pain on the right calf. The ultrasound Doppler vein confirmed the diagnosis of deep vein thrombosis and the chest Computer Tomography with contrast substance described mild right pulmonary embolism. The patient started the anticoagulant treatment. Thrombophilia tests were done, MTHFR A1298C gene and PAI1 675 were positive. Discussions. Helminthic infections are associated with eosinophilia. Helminths who migrate to the viscera as like as Toxocara canis could produce high eosinophilic response. Our questions was if eosinophilia was responsible for the patient thrombosis or was it only the trigger factor? As two genetic tests for thrombophilia (MTHFR A1298C gene and PAI1 675) were positive we considered deep vein thrombosis and pulmonary embolism in the context of hypercoagulable states. Conclusion. This case highlights the implication of eosinophilia as trigger factor for vein thrombosis and pulmonary embolism.

Streptococcus gallolyticus, member of streptococcus bovis group colonizes digestive tubes of birds, cows and human (2.5-15%). Literature describes the association between bacteriemia with Streptococcus gallolyticus and colon tumours but also extracolonic lesions (bacterial endocarditis, vertebral osteomyelitis, dyscitis, colangitis, lung tumors, ovarian tumors). We report the case of a 60 years old male caucasian patient who was diagnosed with vertebral osteomyelitis as the first lesion of Streptococcus gallolyticus infection identified by blood culture. Other lesions were diagnosed on aortic valve (bacterian endocarditis), right popliteal artery (popliteal artery thrombosis), right knee (arthritis). Even if there was a clinical and biological improvement during the treatment, the imaging tests done after 30 and 45 days from the diagnosis showed severe aortic insuficiency so surgical intervention for aortic valvuloplasty was done in a short time. Vertebral and popliteal artery lesions have improved within two months of antibiotic treatment. Colonoscopy, which was done 6 weeks from the diagnosis showed colonic polyps – risk factors of Streptococcus gallolyticus bacteriemia. This case proves that Streptococcus gallolyticus infection has a silent period followed by severe evolution by multiple septic lesions inspite of the precocious treatment and warn of the necessity of digestive investigations at these patients.

Streptococcus gallolyticus, membru al grupului Streptococcus bovis (strepococ de grup D) colonizează tubul digestiv al păsărilor, animalelor rumegătoare şi om (2,5-15%). Este descrisă în literatură asocierea bacteriemiei cu Streptococcus gallolyticus cu tumori colonice şi manifestări extracolonice (endocardită bacteriană, osteomielită vertebrală, discită, colangite, tumori pulmonare, ovariene). Raportăm cazul unui pacient în vârstă de 60 ani, sex masculin, caucazian, la care infecţia cu Streptococcus Gallolyticus identificată prin hemocultură a avut ca primă manifestare osteomielită vertebrală. S-au identificat leziuni la nivelul valvei aortice (endocardită bacteriană), arterei politee dreapta (tromboză diagnosticată prin ecografie Doppler artere, angio CT membre pelvine), genunchi drept (artrită). Deşi evoluţia a fost favorabilă din punct de vedere clinic (afebrilitate, ameliorarea durerii lombare) şi biologic (scăderea leucocitozei, a sindromului inflamator, hemoculturile ulterioare au fost negative) repetarea investigaţiilor imagistice la 30 zile şi la 45 zile au arătat insuficienţă aortică severă ce a necesitat intervenţie chirurgicală pentru înlocuire de valvă aortică efectuată la 2 luni de la diagnostic. Leziunile de la nivelul coloanei vetebrale, arterei poplitee s-au ameliorat după 2 luni de tratament antibiotic. Colonoscopia efectuată la 6 săptămîni de la diagnostic a arătat prezenţa polipilor colonici – posibilă poartă de intrare pentru Streptococcus gallolyticus. Cazul prezentat demonstrează debutul silenţios al infecţiei cu Streptococcus gallolyticus, evoluţia ulterioarăseveră din cauza multiplelor determinări septice şi atrage atenţia asupra necesităţii efectuării explorărilor digestive (endoscopie digestivă superioară, colonoscopie) la pacienţii diagnosticaţi cu acest tip de infecţie.